Ȋn urma Raportului anual al Comisiei Europene, președintele CSM, judecӑtorul Nicolae – Horațius Dumbravӑ, a afirmat, ȋn cadrul unei conferințe de presӑ desfӑșuratӑ la Tribunalul Sibiu ȋn data de 20 iulie, cӑ dorește ca instituția pe care o conduce sӑ ȋși asume rolul de liant ȋntre instituțiile statului ȋn perspectiva unei mai bune derulӑri a Mecanismului de cooperare și verificare ȋn ceea ce privește reforma ȋn domeniul juridic. Obiectivul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), creat odată cu aderarea României la UE, este „de a contribui la instituirea unui sistem judiciar și administrativ imparțial, independent și eficace, dotat cu mijloace suficiente, între altele, de combatere a corupției.”
Raportul anual al Comisiei Europene reflectӑ, așa cum declarӑ și președintele CSM, progresele semnificative pe care Romȃnia le-a realizat fațӑ de aceeași perioadӑ a anului trecut. Cu toate acestea, se observӑ o lipsӑ de cooperare și dialog ȋntre instituțiile statului, fapt care duce, implicit, la ȋngreunarea rezolvӑrii problemelor de interes național și la imposibilitatea aplicӑrii eficiente a unor mӑsuri care sӑ vizeze mai mult decȃt spectrul unei singure instituții.
Astfel, ȋn domeniul juridic, președintele CSM, Nicolae – Horațius Dumbravӑ, este de parere cӑ trebuie ca și ȋn plan intern, ȋn cadrul instituțiilor statului sӑ existe un mecanism de cooperare și verificare care sӑ nu depindӑ de proiectul european, de succesiunile politice sau de altӑ naturӑ, ci sӑ funcționeze pentru a asigura un dialog permanent, deschis și eficient ȋntre instituțiile publice. Judecӑtorul se aratӑ deschis spre a asigura aceastӑ mediere cu ajutorul instituției pe care o conduce, astfel, Consiliul Superior al Magistraturii devenind un liant ȋntre toate instituțiile care au legӑturӑ cu domeniul juridic pentru a maximiza efectele activitӑților și proiectelor ȋn domeniul reformei juridice atȃt pe termen scurt cȃt și pe termen lung.
Ȋn prezentul raport, Comisia Europeanӑ propune crearea unui grup de monitorizare a progreselor ȋn reforma justiției, fapt care ar ajuta la perpetuarea ideilor implementate prin mecanismul de cooperare și verificare dupa ce acesta nu va mai fi operațional. Nicolae Dumbravӑ susține aceastӑ idee și declarӑ cӑ „România trebuie să-şi creeze propriul mecanism intern de cooperare şi verificare între autorităţile statului responsabile de reforma în justiţie, inclusiv prin adoptarea unei strategii care să conţină termene, responsabili, indicatori cheie de performanţă, cu implicarea şi a componentelor sistemului de justiţie (instanţe, parchete, avocaţi, notari, executori judecătoreşti), precum şi a societăţii civile.”
Președintele CSM mai precizeazӑ faptul cӑ aceastӑ lipsӑ de dialog ȋntre instituțiile statului nu face decȃt sӑ creeze nesiguranțӑ și neȋncredere ȋn rȃndul cetӑțenilor, deoarece acest „individualism” al instituțiilor conduce indubitabil la dispute, la acțiuni pe cont propriu, neprielnice unei modernizӑri juridice ȋn sensul exprimat de Comisia Europeanӑ și dorit de cetӑțeni.
O altӑ problemӑ interesantӑ prezentatӑ ȋn raport și adusӑ ȋn discuție de judecӑtorul Nicolae Dumbravӑ este cea legatӑ de implementarea noilor coduri ȋn legislația romȃnӑ. Aceste noi modificӑri ale legislației actuale impun o pregӑtire suplimentarӑ și unitarӑ a magistraților, dar și a cetӑțenilor care trebuie sӑ fie informați ȋn legӑturӑ cu noile modificӑri. Acest lucru nu este posibil, ȋn opinia Comisiei Europene și a președintelui CSM, decȃt printr-o colaborare fructuoasӑ ȋntre instituțiile statului prin care acestea sӑ gӑseascӑ cele mai bune metode de a aduce ȋn fața magistraților și a cetӑțenilor cele patru noi coduri.
Comisia Europeanӑ analizeazӑ ca pozitivӑ propunerea Consiliului Superior al Magistraturii și așteaptӑ ca eforturile și demersurile acestei instituții sӑ se concretizeze ȋntr-un proiect palpabil care sӑ fie implementat cu succes, pentru ȋndeplinirea scopului reformei ȋn justiție: ȋnlӑturarea corupției și asigurarea cooperӑrii și verificӑrii ȋntre instituțiile statului.
