Surprize, surprize

In ultimele saptamani viata mea s-a transformat intr-un fel de "Surprize, surprize" doar ca fara Andreea Marin (slava Domnului). De cand m-am "repatriat" in micul burg am regasit tot felul de "vechi prieteni" care mai de care mai schimbati. Si in fiecare zi am aflat cate ceva care ma uimea, dar am trecut peste in speranta ca "mi se pare mie si de fapt nu e chiar asa grava situatia". Dar incepand de azi nu se mai poate. Prea multe povesti, prea multe barfe, prea multe laude mincinoase, prea multa prefacatorie. 

Stiam de mica faptul ca lauda de sine nu miroase a bine dar acum am aflat ca expresia e depasita. Unii au inceput sa se laude cu ceea ce nu au. Daca ai incercat sa obtii ceva si nu ai reusit si un oras intreg stie asta, nu ii minti pe toti incercand sa le spui ca "ai castigat". Nu vei ramane decat cu senzatia acuta de penibil. Asa ca nu te lauda cu ceea ce nu ai avut niciodata sau ai pierdut prea repede. Stiu ca e mai bine sa te lauzi cu ceva bun ce nu mai ai decat cu ceva sticat ce ai acum, dar, cu toate astea, minciuna are picioare scurte. 

Am ajuns in sfarsit la stadiul in care oricine poate sa spuna orice despre mine si nu ma mai afecteaza nici in ........ cot! Am ajuns la alt nivel ca sa mai plec urechea la barfele babelor si mosilor de pe ulita. Multa inspiratie pe viitor! (si pentru aceia - muuulti - care vor spune inca o data ca "am fitze", le raspund cu aceiasi tacere neinteresata).

Cristian Florian - perfectul prefect

De cativa ani incoace de cand dl. Cristian Florian ocupa functia de prefect al judetului Bistrita-Nasaud ziarele de scandal si gurile rele din presa si nu numai, nu au odihna incercand sa discrediteze imaginea acestuia. Motivul? Doar ei il stiu.

Nu cred ca este saptamana in care sa nu se scrie ceva despre masina prefectului, banii prefectului, hainele prefectului, aspectul fizic al prefectului, afacerile prefectului, cafeaua prefectului, orice in afara de meritele profesionale reale ale prefectului. Cred ca daca ma interesez bine voi afla si daca poarta boxeri marca Catalin Botezatu sau doar niste "ieftinituri" bistritene. 

Ca e tanar vedem cu totii, ca se imbraca bine de asemenea, ca are o masina frumoasa (si scumpa) e la fel de evident, ca se ingrijeste e foarte normal, ca isi bea cafeaua in TIMPUL LIBER la localurile din oras nu neaga nimeni. Dar nu inteleg unde e scandalul din toate aceste lucruri, unde sunt lucrurile demne de dispret, demne de a fi din nou si din nou izbite de ochii nostri. 

Personal il admir pe Cristian Florian pentru faptul ca a stiut sa fie intotdeauna un diplomat la locul de munca. Nu l-am auzit niciodata aruncand cu insulte in stanga si dreapta, facand comentarii picante de dragul jurnalistilor sau chicotind pe sub birouri si pe dupa usi inchise. Iar programul lui in timpul liber il priveste 100%. Multi spun ca e dezonorant pentru un prefect sa iasa in cluburi, sa bea cafele pe terasele din oras, sa-si conduca masina prin oras sau mai stiu eu ce. Sunteti absurzi!!! Daca il vedeam mort de beat intr-un bar sau in fiecare zi la cafea de la 9 la 15 era alta treaba.

Parerea mea e ca nu prea aveti mare lucru ce sa-i reprosati la nivel profesional asa ca va aruncati rebufnirile persoanle asupra lui din ciuda/invidie sau alte asemenea. Chiar eu am spus intr-un articol anterior ca actualul prefect, Cristian Florian, nu are sanse la Primaria Bistrita. Si imi mentin opinia. Chiar daca "l-am laudat" acum ,ceea ce sunt sigura ca se va interpreta in fel si chip la fel cum s-a mai intamplat de multe ori cu alte lucruri, Cristian Florian nu are puterea de a convinge un electorat. El este mai degraba genul care tace si face, in sensul ca nu se lauda cu reusitele lui, ci le face si trece la urmatoarele. Toata stima mea! Pentru diplomatie, tact, respect si seriozitate!

Tehnici de marketing garantate sau descoperiri stiintifice uluitoare?

De cateva zile aud la jurnale stiri despre cum "cercetatorii" au descoperit ca in majoritatea aparatelor electrocasnice se gaseste un procent mult prea mare de metale grele care sunt extrem de daunatoare sanatatii noastre. Recomandarea "specialistilor" este de a inlocui vechile aparate cu unele noi, mai performante, care sa contina mai putine metale grele, de preferabil chiar cu cele de ultima generatie, care sunt deja in conformitate cu noile reglementari europene care nu permit un procentaj mai mare de 1% de metale grele in compozitia aparatelor electrocasnice. 

Interviuri luate de la patronii magazinelor si firmelor de electrocasnice spun ca in proportie de 80-90% sunt deja in conformitate cu noile dispozitii europene si au pus la indemana clientilor aparate de uz casnic care sa corespunda cerintelor. De asemenea, acestia declara, ca in cateva luni vor reusi sa epuizeze intreg stocul de aparatura neconforma noilor standarde pentru a fi "cu acte inregula".

Intrebarea mea inevitabila este "cum au reusit ei ca imediat ce aceasta reglementare a fost introdusa de organele europene sa se conformeze noilor standarde?". Dupa logica mea umila asta ar presupune o oarecare perioada de timp pentru ca fabricile sa isi schimbe metoda de producere a aparatelor, trebuie gandite poate alte mecanisme, alte parti componente pentru a fi inlaturate cantitatile daunatoare de metale grele. Ori ei la cateva zile de la aplicarea prevederilor europene spun ca se afla in legalitate din acest punct de vedere in proportie de 80-90%. Mie mi se pare cel putin ciudat. Si am si o explicatie proprie. In contextul crizei, cel mai mult se simte lipsa banilor in aceste domenii, ale aparatelor electrocasnice pe care oamenii incep sa nu le mai cumpere in nestire, ci doar in situatia in care le sunt indispensabile. Comerciantii, aflati in fata faptului implinit si neavand o solutie la problema mereu agravanta au gasit acest siretlic pentru a-si putea asigura vanzarile si mentinerea pe piata. Desteapta miscare, trebuie sa recunosc!

Autocunoastere

"Nu iti dai seama cine esti cu adevarat decat atunci cand stai singur." Cuvintele astea m-au pus pe ganduri intr-o seara de barfa cu niste prietene. Pana atunci nu m-am gandit niciodata cat m-a schimbat experienta capitalei in primul meu an de facultate. Dar apoi, analizand unele lucruri mi-am dat seama ca e adevarat; nu poti stii niciodata care iti sunt limitele pana nu esti pus in situatia de a le delimita singur. Atunci cand locuiesti independent de parinti sau persoane care sa isi asume raspunderea faptelor tale poti sa te cunosti cu adevarat, poti sa afli cat de departe poti sa mergi (spre bine si spre rau), poti sa inveti cum sa depasesti momente, cum sa legi relatii, cum sa te integrezi. Si eu am invatat toate astea cel mai bine din octombrie pana acum. Am fost pusa de ulte ori in situatii nu tocmai placute, nevoita sa iau anumite decizii care nu ai fost usoare dar tocmai faptul ca am reusit sa ma cunosc pe mine insami mi-a dat puterea sa trec peste toate si sa imi pastrez principiile, limitele, conceptiile .... pe cat posibil.

Toti avem nevoie de o astfel de experienta in viata pentru a reusi sa crestem, pentru a trece mai departe. Altfel ramanem la stadiul de "copii cuiva" neajutorati si fara aparare in fata vietii.

Facultatile din Bucuresti --> "Fitze"

Odata cu sosirea mea acasa surprizele nu au incetat sa apara. Tot felul de personaje regasite, mai mult sau mai putin schimbate cu care am avut deosebita placere sa reiau legatura.Nu dau mai multe detalii despre unele pentru a nu le demasca identitatea dar nu ma pot abtine sa povestesc o intamplare absolut incredibila! Care, culmea, s-a intamplat de 2 ori in 2 saptamani. Din multele persone cu care m-am intalnit de cand am ajuns acasa, doua m-am lasat cu gura cascata. Si nu va ganditi ca ar fi din cauza inteligentei debordante de care au dat dovada. Cele doua "personaje" si-au facut asa de capul lor o idee cam despre ce e vorba cu facultatile astea din Bucuresti. Si intrebarea magnifica nu a incetat sa apara: "Tu de ce ai mers la facultate la bucuresti? De fite, asa-i?" Sincer....la cat de socata am fost nici nu am stiut ce sa raspund la o asemenea intrebare... dar realizand ca nu am cu cine sa stau de vorba am rambit si am mers mai departe, nu avea rost sa ma apuc cu teorii si opinii proprii despre INM, oportunitati, viata sociala/politica/juridica a capitalei, in comparatie cu Clujul. 

Deci, stimate persoane care va faceti atatea griji despre viitorul meu si care va intrebati zi si noapte cum am ajuns eu acolo, de ce, si pentru ce....nu va mai bateti capul daca nu reusiti sa intelegeti niste notiuni de principiu... nu are rost. Restul nu au nevoie sa ma intrebe de ce am mers acolo pentru ca inteleg singuri, iar pentru ceilalti nu ma obosesc sa explic.

Punct.